Buna ziua dragii mei cititori. Am dat intamplator peste chestia asta numita blog inceputa cu un an in urma. Hahaha. Si cand te gandesti ca acum cateva zile aveam asa un chef sa scriu ceva undeva si nu imi venea nici o idee unde sa scriu.
Iata-ma in a 7-a luna de Italia. Inca putin si ma intorc acasa. Cum spuneam si in titlu, aici ploua; si a plouat si ieri. Si cred ca va mai ploua.
Cat de ciudat sunt inlantuite destinele ... ca niste zale intr-o plasa de pescuit metalica si cu multe gauri. Ca sa vezi aproape sa nu termin ideea asta filozofica din cauza telefonului. Nu e asa ca v-ati saturat sa filozofati? Eu unu m-am saturat sa raspund la telefon. Dar si asta e o datorie care trebuie platita printre multe altele care apar odata ce ne nastem. Cand sunam pe cineva e bine sa ne raspunda, nu? Poate si altii la randul lor s-au saturat de raspuns dar si ei platesc aceeasi datorie pentru ca stiu ca si lor la randul lor le place sa li se raspunda la telefoane.
Ce sa mai zic ... intrerup acest flux de idei pentru ca sunt cautat in alta parte.
