Ereditate

Transmiterea de noi informatii catre generatiile urmatoare mi se pare tot mai dificila in ciuda mijloacleor de propagare... ADN-ul nu se mai leaga firesc, se leaga acum la ochi din minim doua motive:
1. de dragul sado-masochismului.
2. dintr-un interes debordant de-a ascunde trecutul.

Urmatoarele motive, maxim 10, ca in orice statistica redutabila, si le inchipuie fiecare ca doar de-aia suntem toti niste inchipuiti. Cei mai inchipuiti dintre semenii mei vor spune ca ce am scris pana acum nu merita sa se propage catre posteritate. Eu zambesc si ma asez la masina mea de scris de ultimul tip. In ultimul timp o folosesc abuziv; oare au dreptate?!
Dar asa e lumea... toti suntem care mai de care... incisivi, molari, premolari, canini; timpul este o carie. Ereditatea tine intr-adevar de ereditate; de ere dictate.

Mi-am sfasiat ficatul si plamanii in somnul de ieri. Astfel am siguranta ca voi muri sanatos. Cu inima nu am probleme. Pe ea o pastrez; intr-o zi ea imi va face o bucurie.

Un fir de paianjen
Atârna de tavan.
Exact deasupra patului meu.

În fiecare zi observ
Cum se lasa tot mai jos.
Mi se trimite si
Scara la cer - zic,

Mi se arunca de sus.

Desi am slabit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Ma gândesc ca trupul meu
Este totusi prea greu
Pentru scara asta delicata.

- Suflete, ia-o tu înainte.
Pâs! Pâs! 

Scara la cer - Marin Sorescu